growlers

The Growlers – Chinese Fountain

Andrei Coste

După cum v-am spus şi aici, ăsta e unul din albumele pe care-am așteptat cel mai mult să le aud anul ăsta. Ei bine, dragii moșului, albumul a venit, l-am ascultat și în rândurile de mai jos veți putea vedea ce impresie mi-a lăsat.

Albumul se deschide cu Big Toe, o piesă cu un vibe care bate mult înspre The Clash și a lor piesă London Calling. Ador combinația asta de versuri depresive cu muzică foarte upbeat reminiscentă Beach Boys. Chitările alea cu foarte puțin overdrive și delay decent sună sublim și foarte, foarte, foarte soothing. Tot albumul se menține pe aproximativ aceeași notă, simțindu-se uneori influențe din zone precum disco sau ska. Îmi place de mor sound-ul lor incredibil de lo-fi dar foarte polished în același timp. Sună ca și cum anii ’60 ar fi revenit pentru vreo 40 de minute și m-au găsit sinistrat pe-o plajă-n Los Angeles acompaniat de un six-pack de bere, o placă de surf și o duzină de gagici îmbrăcate în costume de baie dintr-o bucată (obligatoriu în dungi).

Highlight-urile albumului, din punctul meu de vedere, sunt Big Toe, Dull Boy, Good Advice și, nu în ultimul rând, piesa care încheie albumul, Purgatory Drive. Albumele lor de dinainte nu au reușit să mă prindă (chiar dacă aveau câteva piese geniale scăpate pe-acolo). Release-ul ăsta sună incredibil de închegat, e antitetic, versurile foarte goth nu ar trebui să se potrivească atât de bine cu muzica asta ruptă parcă dintr-o petrecere pe plajă de-acum 50 și ceva de ani. Și asta îmi dă speranța că încă se poate face o muzică relativ originală în anul de glorie 2014.

Comments

comments

Andrei CosteThe Growlers – Chinese Fountain

Leave a Comment