daaaawn

Dawn Richard – Blackheart

Cătălin Mesaru

Dawn Richard are o poveste destul de interesantă în lumea muzicală: a pornit la drum în trupa Danity Kane, trupă semnată de Diddy (Sean Combs, Puff Daddy, P.Diddy etc.) în 2005. A activat în trupă până în 2009 și, în 2011, ș-a relansat cariera ca artist solo, construindu-și release-urile independent, fără casă de discuri și cu foarte puțin ajutor. În 2012 a lansat E.P.-ul Armor On, unul din E.P.-urile mele preferate pe anul respectiv, un amestec de R&B cu diferite influențe muzicale ce trasează liniile sonore în care artista urmează să se înscrie în 2013, odată cu apariția excelentului Goldenheart, primul dintr-o trilogie de albume ce tratează dragostea, despărțirile și, în general, lucruri din acestea dark în cadrul unei relații.

6ol4x5Nq

Dawn Richard – Blackheart

Acum, în 2015, și-a lansat (cu ajutorul fanilor)  al doilea L.P., Blackheart, ce vine în două ediții: ediția standard, cu 14 piese și ediția de vinil, ce include o piesă absolut extraordinară (cu tot cu videoclip delirant la pachet), Tide. Blackheart ia toate angoasele și potecile întunecate pe care Dawn s-a perindat în release-urile anterioare și le aruncă într-o cavernă fără nici cea mai mică rază de soare.

Blackheart e R&B sofisticat, excentric, matur și extrem de eclectic. Dawn construiește cu acest album unul din cele mai incitante release-uri R&B din ultima perioadă și demonstrează că n-ai nevoie neapărată de Arca pentru a scoate din tine ce-i mai întunecat. Desigur, nu subminez în niciun fel meritele artistei FKA twigs, departe de mine acest gând, dar iată că se poate și altfel.

Albumul strânge la un loc o pleiadă de genuri muzicale pe care artista le filtrează, le constorsionează, le posedează și le redefinește. De la R&B la trap la soul la dance, toate sunt acolo, însă genurile muzicale se scurg printre sincope și zvâznesc cu angoase și regrete. E ceva ce trebuie musai ascultat de mai multe ori, albumul nefiind cel mai easy listening.

De la piese mai accesibile ca Blow, The Deep sau Phoenix la coloși opaci, paranoici și plini de emoții nestăpânite care-ți taie respirația și care-ți recablează sinapsele precum Adderall/Sold (Outerlude) sau Swim Free (care, nu întâmplător, sunt și cele mai bune piese ale albumului), Dawn Richard a reușit să scoată un album excelent, cu prea puține momente pătate de imperfecțiuni (Warriors e cam singura piesă care e ceva mai slabă) și a reușit să-mi dea încredere că, da, mai face și altcineva în afară de FKA twigs R&B feminin original. Ăsta trebuie să fie anul lui Dawn Richard și ăsta trebuie să fie anul în care, cu ajutorul acestei războinice singuratice și speciale, redefinim și reinventăm R&B-ul și anul în care planeta trebuie să strige: Cine mai e și Beyoncé asta?

Comments

comments

Cătălin MesaruDawn Richard – Blackheart

Comments

  1. Pingback: Friday Playlist 06.02.2015 | Stereo Beasts

  2. Pingback: D∆WN – Calypso | Stereo Beasts

Leave a Comment