silent strike

Silent Strike & Marie-Lou Desmeules – Deja-NU

Cătălin Mesaru

Silent Strike ne va livra Quasar în 2015, noul său E.P., de pe care am apucat să ascultăm deja o piesă excelentă, Quasar I, pe care o puteți asculta chiar aici.

Înainte de Quasar, însă, Silent Strike și-a redirecționat sensibilitățile electronice spre un alt proiect: Deja-NU. În momentul în care Ioan Titu s-a întâlnit cu artista plastică Marie-Lou Desmeules, s-a produs un declic în vintrele imaginației și s-au zbătut întru născare trei compoziții audiovizuale, trei monștri suprarealiști ce-și crapă, vindecă și recalibrează coloanele vertebrale pentru a ne dărui trei experiențe inedite, trei pui artistico-electronici care inseminează conștiința spectatorului.

Prima secvență a Deja-NU se numește The Year of The Pony și, sonor, este o colaborare dintre Silent Strike și Makunouchi Bento (piesa numindu-se Harem Sürpriz). Vizual, Marie-Lou Desmeules își aduce tipicele psihoze și le convertește în basme bezmetice: Andy Warhol, Obama și tot felul de alte ființe, sunt deformate și reinterpretate într-o sublimă estetică a urâtului. A doua piesă, Your Face Is In The Gutter, este o colaborare dintre Norzeatic și Silent Strike și cea mai dansabilă din acest triptic halucinant. Celulele din organism se poartă ca un mecanism / Comunică computere simpatice în matrice. Asta în timp ce ni se derulează imagini filmate în negativ, alături de procesul de creație al lui Marie-Lou în timp ce-și asamblează un David Cameron propriu. Imaginile sunt întrepătrunse de dansuri, de caruseluri, de visări maritime. Ultima secvență este Shut Up. Shut Up! (colaborare cu Madam), care continuă motivele din primele două clipuri, devenind o coda psihotică pentru suprarealismul artistico-social al constructului Deja-NU. Avem parte de motivele maritime, de caruseluri, de noi și noi creaturi reinterpretate ale lui Desmeules. În tot acest timp, expansiunea sonoră a lui Silent Strike pare a fi cea care conduce imaginile și nu invers: bucăți de chiptune cad și se rostogolesc în urechi, frânturi de sintetizatoare clipocesc, iar strigătele devin din ce în ce mai eterice.

E un experiment fabulos, teribil de tulburător, superb orchestrat muzical și extrem de bine închegat la nivel vizual. Multe puncte bonus și pentru poveștile atașate fiecărui clip, scrise de Dana Bergheș, care subliniază și creionează niște direcții foarte interesante pentru ascultător.

Comments

comments

Cătălin MesaruSilent Strike & Marie-Lou Desmeules – Deja-NU

Comments

  1. Pingback: Silent Strike – Quasar E.P. | Stereo Beasts

Leave a Comment