brum dun

Brum – Today

Cătălin Mesaru

Brum sunt un trio electronic cu veleități extrem de experimentale care vin din niște zone foarte interesante ale muzicii românești. Cei trei sunt: Cătălin Vaștagu (Bumbapa, Brum Conspiracy), la chitară și felurite instrumente electronice, Radio Pieloiu (Sebastian Spanache Trio, Thy Veils etc.) la tobe și Anghel Mailat (Traveler Trio, Norzeatic live band etc) la bass. Brum s-a născut din fostele Bumbapa și Brum Conspiracy (pe care i-ați putut asculta în deschiderea unor trupe și artiști precum Unkle, Tricky, Pink Martini) și numele lor înseamnă, conform DEX-ului, perturbație care poate să apară într-un sistem de transmisie audio, manifestându-se ca un zgomot de frecvență joasă, suprapus semnalului util. Practic, încă din definiția pe care și-au însușit-o adoptând acest nume, îți dau de înțeles că urmează să ai parte de ceva destul de atipic.

Iată-i acum, la lansarea primului lor album – Today, album ce se lansează mâine, 25 aprilie, la ora 23:59,cu melanjul lor electro, dub, rock, post-rock, post-electronica, post-frecvențe și oscilații. Plus, băieții pot fi văzuți live pe 8 mai, în Question Mark. Mai multe despre eveniment, aici. De obicei nu sunt cel mai încrezător atunci când mi se vorbește despre muzică instrumentală (exceptând, evident, genurile deja consacrate ale muzicii instrumentale), căci, la modul cel mai pur personal, îmi place să am ce fredona, oricât de proaste ar fi versurile și găsesc o conexiune mult mai rapidă cu piesa respectivă atunci când mă pot agăța de niște cuvinte. Cu toate acestea, sunt artiști care operează pe palierul instrumental care-mi plac și la care vibrez corespunzător: Teeth of The Sea, Moon Hooch, etc.

De ce e importantă mențiunea asta? Căci Brum fac muzică instrumentală, fără versuri, fără refrene vocale, doar pe ici pe colo se mai trezesc la viață niște sample-uri de voce. Astfel, m-am apropiat de acest album cu o sprânceană extrem de ridicată în semn de neîncredere și cu ureche sceptică. Cu toate astea, iată că încă de la prima piesă m-am trezit dând din cap efervescent și aprobator. Ema îți definește conturul pe care albumul urmează să-l umple și e foarte interesant cum, deși deloc scurtă (are 8:17), piesa n-apucă să te plictisească deoare ce schimbă exact atunci când trebuie, revine la refrenele de dinainte exact când e nevoie și, în general, știe să se facă atractivă.

Albumul continuă cu încă șapte piese, de dimensiune variată. Ai parte de piese ce depășesc 11 minute (This Is My Bedroom, Me Alone, Ued – care e singura care are un simulacru de versuri și voce), dar ai și piese ce se mențin în jurul a șase minute (By The Way, Today). Cele trei piese supradimensionate (și aici cuvântul trebuie să-și piardă orice conotație negativă, să ne înțelegem clar), sunt highlighturile albumului căci ele demonstrează nivelul de virtuozitate al celor trei muzicieni și nivelul de subînțelegere, dar și înțelegere, pe care aceștia îl au față de muzica pe care o creează: se folosesc de instrumente pentru a construi straturi și pânze sonore electronice, rup și reinventează piesele în mijlocul acestora, își dezasamblează parcă programatic creaturile ce le ies din difuzoare și le pun la loc în așa fel încât să devină niște mutanți. Brum au capacitatea de a-și apropria mozaicul muzical și îl detonează în miliarde de bucățele de praf stelar muzical.

De obicei, în cadrul unei singure piese, ascultătorul are parte de un set complet de progresii, numai că nu sunt cele cu care, probabil, te-ai obișnuit deja. Nu mergem din punctul A în B în C și tot așa până în Z. Nu, cu Brum, mergem de la A la Z la B la Q. Nu e neapărat un album ușor de digerat din prima, dată fiind cantitatea de timp ce trebuie investită într-o audiție completă și în cantitatea de informații audio ce trebuie ingerate, malaxate de către creier și, eventual, percepute în forma lor corectă, dar e un album extrem de satisfăcător atunci când e digerat în întreaga-i sa complexitate.

Comments

comments

Cătălin MesaruBrum – Today

Leave a Comment